Sursa foto: Marta Pozsonyi
Comunitatea noastră locală are o veche tradiţie gastronomică şi agricolă, fiind reprezentaţi cu cinste la concursuri naţionale şi internaţionale chiar, aducând o paletă de produse care au deja o marcă, o identitate, o amprentă a locului.
O parte dintre noi şi chiar din toata ţara au auzit şi recunosc produsele de valoare realizate de către comunitatea noastră, produse agricole primare sau supuse unui proces de pregătire – friptura de Turda, kurtos-kalacs tradiţionali, ceapa roşie de Arieş, uleiul de Turda presat la rece, varză din Curechiştea Arieşului (între Câmpia Turzii şi Viişoara), laptele de Boian, produsele apicole de Urca, porumbul Turda 100, cireşele de Călăraşi, merele Jonathan de Aiton, merele de Sănduleşti, şi multe alte produse locale, unele mai de nişă, mai puţin cunoscute. Ca o paranteză (probabil o să râdeţi) există o vie tradiţie a locurilor, fiecare cu produsele, seminţele, animalele lor, cunoscută mai mult de gospodarii mai în vârstă, cu mai multe legături între ceilalţi producători agricoli de tradiţie ai comunităţii. Nu mică o să vă fie mirarea dacă o să doriţi să ţineţi pe lângă casă curcumine (numite local si „bibilici”) o să fiţi îndrumaţi de către bătrâni către Crairât, dincolo de Ploscoş, de lume şi-au procurat aceste păsări nu tocmai des întâlnite prin curţile românilor. Exemplele pot continua.
Cel mai recent concurs la care comunitatea locală a fost prezentă cu cinste a fost „Festivalul vinului şi al tradiţiilor de toamnă de la Piteşti”, care a avut loc în 1-3 octombrie 2010, în locaţia Jupiter City. Am fost reprezentaţi de Asociaţia Slow Food Turda (organizator de activităţi educaţionale pentru promovarea patrimoniului local, din punct de vedere gastronomic şi cultural, şi susţinerea dezvoltării agrare), cu cei trei producători tradiţionali din comunitatea noastră: familia Kepes (produse apicole), familia Duma (ulei presat la rece din seminţe de floarea soarelui şi dovleac), Fodor Gyoso din Plăieşti (producător de ceapă roşie).
Continuind tradiţia recordurilor începută în cadrul festivalului agrar Turda Fest, turdenii Marta Pozsonyi şi Maria Rus au împletit o funie de ceapă roşie lungă de aproape 50 metri, care a stabilit recordul de cea mai lungă funie de ceapă împletită vreodată pe meleaguri argeşene, muscelene şi în toată Muntenia. De la ceapa roşie de Arieş şi cea de Argeş nu a mai fost decât un pas (glumind, bineînţeles!) – înocuirea unei singure litere şi a locaţiei recordului (e drept a fost de provenienţă şi de manufactură arieşeană).
Arta meşteşugărească şi tradiţiile gastronomice au fost foarte bine diversificate la festivalul piteştean, la o parte din ele şi-au adus contribuţia şi localnici de-ai noştri, de pe Arieş. Astfel, am regăsit: produse de sticlărie, produse realizate din împletituri de nuiele şi pănuşi de porumb, produse sculptate în lemn şi piatră, picturi, roata olarului, războiul de ţesut tradiţional, port popular, mâncăruri şi produse tradiţionale (cununi de ceapă roşie de Arieş, miere şi ulei presat la rece de Turda, pastrama de oaie la grătar, gemuri, murături, fructe, legume, brânzeturi, afumături, must şi vin).
Standul organizat de Asociaţia Slow Food Turda a fost vizitat de către preşedintele consiliului judetean Argeş, dl. Constantin Nicolescu, care a lăudat initiativele turdenilor şi totodată şi-a exprimat dorinţa de a descoperi şi ei un produs local care să aducă faimă locului aşa cum spre exemplu a adus ceapa roşie de Arieş faimă Turzii, devenind chiar simbol al festivalurilor agrare Turda Fest.
În perioada următoare, comunitatea noastră va fi prezentă şi la alte evenimente regionale de tradiţii agrare şi gastronomice (Sighişoara, Craiova, Bucureşti, Baia Mare), culminând cu festivalul internaţional Terra Madre, găzduit de oraşul italian Torino (21-25 septembrie).
* Îi mulţumim colegei Marta Pozsonyi, preşedinte al Asociaţiei Slow Food Turda, pentru informaţiile detaliate cu privire la Festivalul vinului şi al tradiţiilor de toamnă de la Piteşti şi la evenimentele următoare în care vom fi reprezentaţi la nivel naţional şi internaţional.
