Pentru că noi, plutiştii:

- facem haz (de necaz!)
- suntem politicoşi (fără a face politică!)
- stăm serioşi (doar atât cât trebuie!)
- gândim diferit (dar acest lucru ne uneşte!)
- nu avem model (dar sperăm să ajungem noi unul!)
- nu suntem maeştri ai unui gen literar (dar putem inventa genuri noi!)
- am ales să fim plutişti (plutim peste limitele noastre!)
- suntem o echipă (colegi, nu ierarhii!)
- suntem acasă (ne asumăm, trăim şi promovăm acest spaţiu!)

9 mai 2013

Teritoriul administrativ al municipiului Turda


- hotarele Turzii -
[guest post / postare preluata de pe Florentis

Demersul acestui proiect a fost inspirat din lipsa informaţiilor online asupra unei mari părţi din teritoriul administrativ al muncipiului Turda – și anume identificarea, sistematizarea și localizarea trupurilor de hotar aparţinând administrativ municipiului Turda, situate atât în intravilan, cât și în extravilan.
Cu foarte puţine excepţii, informaţiile online despre hotarele Turzii sunt lacunare și majoritatea lor se rezumă la referinţe sumare asupra a doar trei trupuri de hotar incluse în prezent în intravilan și la enumerarea a câtorva dintre cele din extravilan doar pe niște liste ale unor secţii de votare.
Am încercat să schiţez câteva repere geografice legate de ansamblul teritoriului administrativ al municipiului Turda, care să includă toponimele referitoare la hotarele aflate în acest areal, vârfurile semnificative și altitudinea lor, reţeaua hidrografică și hidronimele de pe cuprinsul acestui teritoriu, orientarea reliefului (interfluviilor), conturarea reţelei de drumuri și căi ferate, iar pe lângă acestea am conturat limitele teritoriului administrativ (atât limitele intravilanului, cât și pe cele ale extravilanului), cu specificarea teritoriilor administrative  din proximitate (comune/municipalităţi).
Hotarele Turzii

22 iunie 2012

Martirii de la Petrilaca


Despre Petrilaca prea puţini turdeni au aflat cel puţin unde există, deşi fostul cătun este acum declarat ca fiind parte a municipiului Turda, denumit în prezent Strada Petrilaca. Istoria frământată a acestui loc este prea puţin cunoscută, iar martirii de aici abandonaţi uitării. Probabil, peste ani, dacă nu vom învăţa din greşelile trecutului, acestea se vor putea repeta de o parte sau de alta, cu acelaşi dramatism.
Din dorinţa de a descoperi aceste locuri şi evenimente pe care până şi bunicii noştri încep să le uite, am căutat informaţii pentru a putea creiona câteva fragmente din acele zile frământate şi câteva repere pentru a localiza locul de desfăşurare a evenimentelor. 

11 ianuarie 2012

Turda - Str. Dr. Ioan Ratiu, nr.111 - Colegiul National "Mihai Viteazul" - (imagini)

6 noiembrie 2011

Arieş ce treci prin Turda / Aries river going through Turda


Arieș ce treci prin TurdaSă-mi aduci în vale mândra,
Arieș să-mi aduci mândra
Sâmbătă la târg la Turda.
Arieș de n-o aduci,
Prin Turda să nu mai urci,
Să te scurgi tăt prin pământ,
Să te usci când bate vânt.
Să-ți rămâie matca goală,
Să să facă drum de țară.
Lăstarul să-mi țină umbra,
Când vine mândra la Turda.

20 octombrie 2011

Gâtul Poienii

Gâtul Poienii este fără îndoială cea mai spectaculoasă formă de relief de pe cursul inferior al râului Arieş.
Toponimul „Gâtul Poienii” provine din alăturarea termenilor „gât” (în sensul de gâtuire, îngustare) şi Poiana (cartier al Turzii, fostă aşezare rurală de la periferia oraşului Turda), indicând un loc înţeles ca „îngustarea de la Poiana”.
Pe malul stâng al Arieşului, pe teritoriul municipiului Turda, în aval de cartierul Poştarât, spre cătunul Sfântul Ioan, vis-a-vis de Stadionul Municipal, se iveşte Gâtul Poienii. Turdenii cunosc acest loc şi sub numele „La Cascadă”.
Apele Arieşului, scăpate din strânsoarea Munţilor Apuseni, după ce străpung ultima bară de calcare jurasice masive ale Culmii Petreşti, se abat tot mai accentuat spre stânga.
Deşi Depresiunea Arieşului Inferior (Turda-Câmpia Turzii) are o lărgime considerabilă, râul se încăpăţânează să erodeze versantul stâng, prin subsăpare, cea mai evidentă subminare a versantului fiind formaţiunea geomorfologică de la Gâtul Poienii. Ce forţă ciudată sau ce cumul de condiţii face ca versantul stâng care însoţeşte „râul aurului” să se prăbuşească abrupt peste undele râului, în vuietul apelor care clocotesc?!
O însemnată parte a cursurilor hidrografice din ambele emisfere suportă o deviere în direcţia polilor corespunzători emisferei în care se află, forţă de inerţie care poate fi gândită ca şi reacţie la mişcarea de rotaţie a Pământului. Aceasta forţă poate fi gândită ca şi o reinterpretare a forţei geostrofice (Coriolis), ca sub impactul unei forţe centrifuge, generate de consecinţele mişcării de rotaţie a Pământului. Este posibil ca în acelaşi timp axa de astăzi a Arieşului să fi fost o arie locală de subsidenţă a golfului badenian, şi apoi a celui sarmaţian, respectiv pliocen, înscrisă pe o linie de falie care ar continua spre est falia de pe cursul mijlociu al Arieşului (din sectorul montan), într-o serie de blocuri tectonice segmentate puternic. Din această cauză apele Arieşului nu meandrează cuminţi undeva spre mijlocul axei depresionare, ci se luptă cu malul stâng, până la crearea unui abrupt impunător – Coasta Arieşului, care în punctul Gâtul Poienii seamănă mai mult a peisaj montan, de o sălbăticie greu de imaginat în „domoala” Câmpie a Transilvaniei.
Traversarea unui fascicul de anticlinale secundare badeniene lasă urme în cursul Arieşului, prin impunerea unor mici praguri, majoritatea submerse la ape mari. În aval de linia faliei crustale majore G 10 care marchează limita vestică a Depresiunii Transilvaniei, pragul Arieşului de la Gâtul Poienii este cea mai mare cădere a apelor Arieşului.
Prezenţa pragului de la Gâtul Poienii se datorează unui cumul de factori: prezenţa unui orizont de gresii dure, puternic cimentate, care opun rezistenţă la eroziune, interpuse transversal faţă de cursul Arieşului, alături de prezenţa în imediata vecinătate a unei arii de subsidenţă accentuată, instalată de-a lungul sinclinalului sarmaţian principal care marchează axa Culoarului Turda-Apahida, care se comportă ca o structură de tip graben (bloc tectonic scufundat). Această alăturare generază un potenţial morfologic însemnat, care se impune în relief sub forma unui prag, peste care apele Arieşului se prăbuşesc zgomotoase.
Mai spre aval, la Viişoara, următorul anticlinal badenian major, tot de natură diapirică, va genera blocarea înaintării fireşti a cursului Arieşului spre est-nord-est, forţându-l să se îndrepte spre sud, pentru prima oară din tot parcursul său de la formare (Mihoeşti) şi până la deversarea în apele Mureşului (Gura Arieşului).
Pe malul opus, cel drept, cele şase nivele de terase sunt dispuse sub forma unui evantai cu o extindere largă, până sub Podişul Măhăceni (formaţiune piemontană marginală a Munţilor Apuseni), accentuând ideea devierii cursului Arieşului sub impactul unei forţe de deviaţie, a unei forţe aparente, de inerţie, posibil a forţei Coriolis privită într-o nouă perpectivă.
„Jocul” cutelor diapire, al succesiunii de anticlinare badeniene cu sinclinale sarmaţiene, este generat de comportamentul rocilor plastice (salifere) dispuse peste tuful dacitic de Dej, linia care marca odinioară tărmul mării badeniene, comportament tectonic care corespunde fazei de înălţare a Subcarpaţilor de la sfârşitul Pliocenului (acum 2-3 milioane ani).
Masele sedimentare din această parte a Bazinului Transilvan s-au deplasat pe fundamentul plastic format din complexul argilo-salifer din Badenian, sub forma unor mişcări neotectonice pozitive de compensare a maselor (efect al presiunii uriaşe exercitate de grosimea stratelor sedimentare care depăşesc 4000 m în centrul Bazinului Transilvan, la est de Pârâul de Câmpie).
Migrând lateral (unde grosimea sedimentarului din acoperiş e mai scăzută şi implicit şi presiunea litostatică mai redusă) sarea a ridicat depozitele sedimentare care o acopereau (sarmaţiene şi chiar cuaternare), boltind la Turda podul terasei superioare a Arieşului, acumulându-se în formaţiuni de tip stock, care aflorează în Complexul Durgău – Valea Sărată.
Pentru a vă convinge de „dărnicia” peisajului, vă las în compania unor instantanee surprinse chiar de pe malul stâng al Arieşului, la Gâtul Poienii, un loc accesibil rareori, doar în urma unui debit extrem de scăzut al Arieşului, pe sfârşitul verilor când se instalează o lipsă îndelungată de precipitaţii, asociată cu o evaporaţie intensă, sub efectul temperaturilor ridicate.



*Imagini reuşite suprinse pe Arieş, inclusiv la Gâtul Poienii, ansamblate într-un montaj realizat de doamna Ana Maria Catalina, care m-a însoţit în "expediţie" (mulţumesc pentru însoţire, idei, si montaje!) , le găsiţi aici

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More