Turda este probabil singura aşezare de astăzi din România care s-a născut oraş, încă din cele mai vechi timpuri de când se ştie de ea, şi care a dăinuit ca şi urbe până în prezent.
Comunitate milenară, dinaintea erei noastre, pomenită în civilizaţia dacilor ca aşezarea Patreuissa sau Patavissa, pe teritoriul căreia s-au descoperit cele mai vechi urme de vinificaţie din întregul spaţiu dacic, apoi rebotezată Potaissa, de către romani, ajunsă în scurt timp municipiu şi apoi colonie.
La prima vedere, pe hartă pare un oraş mic, chiar minuscul, un punct pierdut în centrul “Ţării de dincolo de Păduri”.
Cei care l-au traversat în fugă, doar pe centură, îţi vor spune că nu e cine ştie ce, că e un alt oraş, banal, prăfuit, în care nu ai de ce te opri.
Niciodată marile comori nu au stat la vedere. Dincolo de aparenţe, atunci când te apropii, când ajungi aici şi “descaleci”, pătrunzi într-o lume a spiritului medieval încă viu în aceste locuri, într-o lume a sării, a pietrei, a lemnului măiestrit.
Odinioară cunoscut ca şi cea mai puternică fortificaţie din întreaga provincie romană Dacia, loc al celei mai mari şi mai puternice legiuni pe care a avut-o vreodată Roma, oraşul a fost un centru de forţă, încă din zorii primului mileniu.
Tainicele catacombe, care se spune ca şi astăzi se deschid sub Biserica Uriaşilor, ating timpurile de demult, cu comorile lui Decebal, Alexandru Macedon, Mihai Viteazu şi ai altor căpetenii ce au păşit prin porţile acestui oraş.
Turda e prin excelenţă “oraş al porţilor”, după cum îl trădează numele dat de coloniştii germani ajunşi în aceste locuri—Thorenburg.
Leagăn al naturii şi al unor unicităţi, Turda este astăzi singurul dintre oraşele mici şi medii din România aflat între primele 10 din ţară ca şi indice al calităţii vieţii.
Vă poftim să păşiţi prin Poarta Moţilor, odată ajunşi şi descoperind aceste locuri, veţi fi cu totul uimiţi, nu v-aţi fi imaginat niciodată Turda pe dinăuntrul ei.
Comorile turistice şi vestigiile de astăzi întregesc nobleţea acestui spaţiu, garantând pentru cel care are răbdare să privească, un spaţiu miraculos, în mijlocul unui ţinut în care au rămas amprentele unei civilizaţii zmeieşti (legendele zmeilor din arealul Sălciua) , urieşeşti (Biserica „Uriaşilor” şi istorisirile bătrânilor acestor locuri asupra existenţei în zorii anilor 1900 a unor oameni foarte înalţi care umblau prin părţile locului) şi a unei amprente a aurului arieşean (de la dacii liberi, la agatârşi, celtici, romani, dalmaţi, apoi mineri români şi austrieci).
În cazul în care curiozitatea vă va purta paşii prin poarta moţilor, Turda, nu uitaţi că o să găsiţi de la o natură extrem de generoasă (lacurile de pe Valea Sărată, iar în apropiere rezervaţia de vegetaţie halofilă, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Dealul cu Fluturi, iazuri şi heleştee) ,amenajări antropice (Salina Turda, având la dispoziţia turiştilor lift panoramic, carusel, lac de agrement, bowling, mini-golf, teren baschet, sală spectacole, gondolă; Complexul Durgău, în vecinătatea Salinei Turda, găzduind ştrandul Durgău şi amenajările în curs din proximitatea lor; Complexul Băile Sărate Turda, care găzduieşte Ştrandul Roman şi Parcul Zoologic Turda, însoţit de un mic muzeu de ştiinţele naturii şi acvarii; Complexul de agrement Pelicanul, în cartierul Oprişani; Parcul de la Mormântul lui Mihai Viteazu; Muzeul de Istorie; Teatrul Municipal; Cinematograful Fox; Biblioteca Municipală Turda; Centrul de Informare Turistică realizat de Fundaţia Potaissa; Centrul cu produse de artizanat local „Finomşaguri Arieşene” găzduit de Fundaţia Raţiu; expoziţia Expo Flora; festivalul Turda Fest), vestigii istorice (mausoleul şi mormântul lui Mihai Viteazu, Castrul Roman al Legiunii a V-a Macedonica), clădiri cu valoare arhitectonică deosebită (Casa Princiară Bathory, Casa Wesselenyi, unde s-a născut primul romancier maghiar, baronul Josika Miklos, fostul hotel Elisabeta, deasupra intrării în piaţa agroalimentară centrală, Palatul de Justiţie, astăzi cladirea BCR, Palatul Finanţelor, pe Republicii nr.15, Palatul Cazinoului, astăzi reşedinţa a Teatrului, casele memoriale Dr. Ioan Raţiu şi Petőffi Sandor), cele 33 edificii religioase (cu o valoare arhitecturală mai importantă menţionăm: Biserica Romano-Catolică „Sf.Maria”, din Piaţa Republicii nr.54, cunoscută şi sub denumirea „Biserica Uriaşilor”, construită în secolul XV; Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, str. B.P.Haşdeu nr.1 , construită tot în secolul XV; Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă, Piaţa Basarabiei nr.10, ridicată în sec. XIV; Biserica Reformată-Calvină din Turda cartier Poiana, str. Câmpiei nr.47, a cărei ridicare a avut loc în sec. XV; Biserica Şovagăilor „Sf.Treime”, str. Salinelor nr.8, cunoscută sub denumirea „Biserica Tăietorilor de Sare”, din sec. XV; Biserica Franciscană din Turda „Sf.Ladislau Rege”, str. Avram Iancu nr.49, construită în sec. XVIII; Biserica Între Români "Adormirea Maicii Domnului", str. Sirenei nr.17, cea mai veche biserică de rit ortodox din Turda, ridicată din piatră în anul 1865; Catedrala Ortodoxă, „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Andrei Şaguna nr.2, în stil neobizantin, având forma unei „cule” olteneşti; Biserica Unitariană, str. Dacia nr.3, din secolul XVIII; Biserica Răţeştilor purtând hramul "Adormirea Maicii Domnului", str. Gh.Lazăr nr.19, ctitorită de familia Raţiu, în anul 1839; Sinagoga, str. M.Eminescu nr.24, construită pe locul unei alte sinagogi vechi din secolul XIX; şi nu în ultimul rând - Mănăstirea ortodoxă „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Bogata F.N., în parcul de la mormântul lui Mihai Viteazu).
3 comentarii:
Excelentă prezentare a orașului și a imprejurimilor.Mi se pare foarte bine venită adunarea tuturor link-urilor referitoare la Turda intr-o singură postare.Am adăugat la arhiva mea de informații și documente despre oraș.Faină „lucrătură”.Suntem pe drumul bun!!!
Mi-a placut mult prezentarea orasului ,istoria.
Mi-e rusine sa recunosc,dar pt cineva care si-a
petrecut primii 25 de ani din viata in Turda,sint multe informatii de care n-am avut ideie.Daca asta este directia,voi mai vizita blogul Vera-ISRAEL
Permiteti-mi sa aduc o completare.
Am fost criticat pentru utilizarea expresiei "[...]vestigii istorice (mausoleul şi mormântul lui Mihai Viteazu[...]"
La Turda a fost înmormântat trupul lui Mihai Viteazu, domnitor al Tarilor Româneşti, în arealul de la ieşirea din Turda spre localitatea Bogata. Pe locul simplului mormânt a fost ridicată mai târziu o troiţa din lemn, apoi un momument funerar de amploare.
Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, cuvântul mausoleu este definit astfel: "MAUSOLÉU, mausolee, s.n. Monument funerar de proporții mari, ridicat în memoria unui om ilustru, a unor eroi etc. – Din lat. mausoleum, germ. Mausoleum, fr. mausoleé."
Consider că monumentul funerar amintit are proporţii considerabile şi e ridicat în memoria unui om ilustru, cu rezonanţă pentru istoria României (condiţiile pentru a putea fi considerat mausoleu) - un obelisc înalt de 1601 centimetri, placat cu marmură de Ruşchiţa, pe un soclu dreptunghiular din cinerite (tuf vulcanic), pe cele trei laturi ale obeliscului simbolizând cele trei ţări române, sunt executate în marmură albă stemele celor trei principate române unite sub domnia lui Mihai Viteazu.
Trimiteți un comentariu