Vineri seara, orele 21, trecute. Linia 20, Alis. Intru în autobus, mă duc la taxatoare: Buna seara, la Câmpia Turzii. Cu vizibilă surprindere, doamna care purta o ținută destul de elegantă, își ridică privirea, îmi zâmbește și îmi dă biletul. M-am așezat pe un scaun. Mă urmărea cu privirea...Deja simpatic...
Am stat și m-am gândit... Câte persoane i-au întins doar banii și au trecut pe acolo fără să salute? Câte ture de Centru Turda-Materna-Gară a făcut așteptând ca cineva sa o salute? Cât de iesit din comun e un lucru atât de normal?
Oare cum ar suna o campanie de educare cu motto-ul Tu ai salutat taxatoarea astăzi?
3 comentarii:
Buna intrebare, Ionel.
Si intrebarea e retorica. Pana la urma sunt mii de astfel de intrebari nespuse, doar gandite, si mii de persoane pe care ar trebui sa le salutam, si mii de probleme atinse de umanitatea sau precaritatea noastra.
Cel mai frumos e cand acest lucru se intampla nu doar din politete si din buna crestere sau datorie cetateneasca ... Cand devine o mica satisfactie, o legatura, o comunicare, un lucru atat de simplu care bucura doi oameni straini pur si simplu ... Cand devine o stare normala, o empatie, un simt pe care multi l-am pierdut.
Cred că o campanie ar fi bine-venită,cu toate că poate nu e timpul foarte potrivit(știți voi...banii). Problemele mult mai mari la ordinea zilei parcă nu ar îndreptății o astfel de campanie.Totuși cred că ar fi un bun început ca oameni să se respecte mai mult între ei.Ar fi un punct de pornire bun pentru a face lumea mai bună.În primul rând oamenii să se respecte între ei,pur și simplu.Știu la fel de bine ca și voi că este o utopie și totuși...
Păi ba. I-os sfădit cu taxatoarele şi nu le mai salut de ...şi de ani. Sunt de ăla: "per pedes apostolorum" să-mi bată vântul nasul şi ploaia cărarea din freza chelie.
Noa serbus mă dragă vecine.
Trimiteți un comentariu