Imnul Arieşului

Răsfoind scrierile care conţin informaţii despre comunitatea urbană a Arieşului, în virtutea unui mai vechi impuls al nostru de a avea un imn închinat râului aurului, dar şi al acestei comunităţi, ca identitate cristalizată, am întâlnit nişte versuri care aminteau în parte de un cântec prelung de tulnic, în parte cucerit de veselia spiritului localnicilor, în parte solemn ca un cântec de luptă, o luptă de asumare a valorilor locale şi purtare cu mândrie a lor de oamenii locului.

Creaţia în versuri închinată Arieşului o întâlnim în cuvântul autorului aparţinând lucrării „Turda – istorie şi contemporaneitate”, semnată prof. dr. Eugen Gergely, apărută sub editura Casa Cărţii de Ştiinţă, la Cluj-Napoca, anul 2005.

Tweet

Read More

Turda – leagănul libertăţii religioase

Turda a fost locul unde pentru prima dată în lume a fost proclamată libertatea cultelor şi a toleranţei religioase. Mai mult de atât – Turda a fost locul întemeierii unei noi religii – Biserica Unitariană.

Acum, când lumea creştină în special, şi chiar întreaga lume în general face eforturi pentru reunificare şi înlăturarea dezbinării religioase şi etnice, merită să acordăm puţin din timpul nostru pentru a medita asupra fraternităţii întrevăzută de pionierii de la Turda, în zorii anului 1568.

Vă lăsăm în compania cuvintelor distinsului nostru blogger turdean, ing. Radu Cerghizan.

Tweet

Read More

Mănăstirea de pe Muntele Petridului

Începuturile vieţii religioase pe Muntele Petridului, lângă Cheile Turzii, se pierd în negura vremurilor. Vechile civilizaţii din interiorul munţilor Carpaţi, apoi dacii şi mai târziu românii ardeleni şi-au clădit locuri de rugăciune pe înălţimi semeţe, în locurile cu păduri întinse, sihastre, care să le ofere ocrotire şi pace interioară. În perioada medievală, când Transilvania se afla sub administraţie maghiară, existau multe aşezări cu amprente rămase în toponimie care atestau predispoziţia stabilirii comunităţilor româneşti în arealele cu altitudini mai ridicate şi împădurite, în timp ce maghiarii ocupau zonele mai joase şi mai fertile – astfel a fost şi cazul arealului Petreşti: aşezarea de jos a fost maghiară (Also Peterd/ Magyar Peterd), iar cea de sus românească (Felsö Peterd).

Locul Piatra Corbului (bara de calcare din sud-estul Cheilor Turzii) a fost utilizat de daci ca şi loc de procesiuni religioase închinate zeilor. Mai târziu, coloniştii romani, au folosit şi ei arealul Cheilor Turzii ca şi loc de procesiune religioasă.

Tweet

Read More

Instantaneu! Din Turda…

Astăzi, în a cincea zi a lui Brumar, turdenii au avut ocazia de a admira prima expoziţie de fotografie a bloggeriţei turdene Laura, autoarea blogului Pipo’s.

Peste “uliţă” de Colegiul Naţional ce poartă numele domnitorului care a unit pentru prima dată ţările române – Mihai Viteazu (unde Laura ia câte o pauză din viaţa de fotograf), in incinta imobilului de pe Strada G-ral Dragalina la nr.143-145, prin bunavoinţa gazdei – familia Racu, a avut loc expoziţia unuia dintre cei mai tineri fotografi turdeni la început de cariera – Laura Curta.

Tweet

Read More