Am vizitat pieţele oraşului ỉn cǎutare de urdă pentru un meniu despre care se obişnuieşte mai nou sǎ se spuna “sanǎtos”. Urda fiind considerată ca fiind brânza cu cele mai puţine grǎsimi şi cu un gust plăcut, uşor parfumat şi dulce, se poate încadra perfect în orice bucătărie a acestor locuri.
Asocierea de cuvinte “urda” şi “Turda” am ỉntalnit-o în multe dialoguri avute cu producătorii de brânzeturi.
“Gata cu urda în Turda”
Aşa am aflat cǎ sezonul urdei este pe sfârşite. Anul viitor ỉncepând uşor din martie şi normal din luna mai din nou “Gǎzdǎriţele din Turda vin cu brânza şi cu urda“ (titlul unei melodii populare dedicate harnicelor gǎzdăriţe turdene).
“Nu te du cu urda-n Turda că nu s-a vândut nici brânza”,
sau :
“Mai ỉncet cu urda-n Turda şi cu caş în Fǎgǎras”
sunt fraze folosite de turdeni cu mult timp ỉnainte şi sunt mulţi care s-au bucurat sǎ şi le reaminteascǎ. Adică urda e la ea acasă la Turda, aşa cum e gustosul caş la Făgăraş.
Desigur, ỉnsoţitorul meu, “Aparatul”, şi-a facut datoria şi a ỉnregistrat imaginile momentului.
Prietenul nostru plutaş Florin ỉsi doreşte imagini cu:
- “Curca-n Urca”, pentru a sublinia predispunerea multor localităţi învecinate spre creşterea păsărilor, iar în satele mai risipite din Câmpia Transilvaniei, a cărei poartă spre Arieş este Câmpia Turzii, creşterea curcilor;
- ”Una-una ca la Luna“, expresie încetăţenită pentru a sublinia hărnicia proverbială a agricultorilor de pe Arieş.
Oare cine dintre noi şi când va reusi sa viziteze localitaţile Urca şi Luna, vecine oraşului nostru, pentru satisfacerea foarte justificatǎ din acest motiv a dorinţei amintite mai sus?
