11 ianuarie 2018
Hotarele Turzii - Valea Caldă Mare
- hotarele Turzii - hotarul Valea Caldă Mare
În hotarul Valea Caldă Mare se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din
zona Turda Nouă, de lângă Acumularea Piscicolă Turda (Lacul Priza), din capătul
nordic al Străzii Iazurilor, continuând pe un drum pavat cu piatră, ce
însoţeşte malul drept al pârâului Fâneaţa Vacilor, şi apoi pe afluentul său
Valea Caldă Mare, circa 5,5 km. Pe drumuri locale, din Valea Caldă Mare se
poate ajunge la hotarele Căpreşti, Rujeşti, Ferma Cheiţa (com. Tureni) şi în
satul Ceanu Mic (Ceanu Deşert).
Poziţia GPS a hotarului Valea Caldă Mare este: 46.637466 ° latitudine
nordică, 23.768834 ° longitudine estică (46°38'14.9"N, 23°46'07.8"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Valea Caldă Mare din extravilanul municipiului Turda
Hotarul Valea Caldă Mare este format în acest moment din trei nuclee:
nucleul nordic, pe cursul mediu al pârâului Valea Caldă Mare, la nord de
acumularea Tăul Ceanului; nucleul central, pe cursul inferior al pârâului Valea
Caldă Mare, lângă acumularea Beclean; nucleul sudic, în zona confluenţei
pârâului Valea Caldă Mare cu Fâneaţa Vacilor, lângă acumularea Fâneaţa Vacilor
I. Însumând toate cele trei nuclee de locuire, în prezent, hotarul Valea Caldă
Mare este compus din 6 gospodării, la fel ca în anul 2007, când figurau tot
atâtea gospodării înregistrate la primărie la această locaţie. Pe lângă
acestea, există alte câteva urme de locuire mai veche şi câteva adăposturi
pentru animale.
Ca şi limite ale hotarului Valea Caldă Mare, întâlnim spre nord
extravilanul satului Aiton, spre est hotarul Căpreşti (Cămăraş), spre sud
municipiul Turda (cartierul Turda Nouă) şi satul Copăceni (com. Sănduleşti),
iar spre vest satul Ceanu Mic (com. Tureni), hotarul Rujeşti şi Ferma Cheiţa
(com. Tureni).
Denumirea acestui hotar este legată de amplasarea sa în valea
pârâului Valea Caldă Mare, cel mai important afluent al pârâului Fâneaţa
Vacilor. Denumirea acestei văi este în legătură cu particularităţile geografice
ale acestui loc – masele de aer foehnale, trecând ultimul pinten nordic al
Munţilor Trascău, aduc aer mai cald decât în împrejurimi, în special în sezonul
rece (de aici atributul „caldă”), amplasarea pe valea mai însemnată dintre cele
două „văi calde” (de aici atributul „mare”).
Relieful se prezintă sub forma unor coline joase, cu pante reduse, dipuse
de o parte şi de alta a Văii Calde Mari. Colinele din estul văii centrale sunt
dispuse într-un interfluviu prelung orientat nord-est – sud-vest, cu câteva
culmi delimitate de înşeuări (Dealul Albiilor, Dealul Ascuţit, Dealul
Căpreşti), iar colinele din vestul Văii Calde Mari sunt perpediculare pe vale,
intersectate de multe culoare de vale care străpung şi delimitează culmile
principale (Dealul Viilor, Dealul Argilor, Dealul Rugului). Ca şi
particularităţi ale reliefului, găsim alunecările de teren pe versanţii mai
înclinaţi (pe fronturile de cuestă), dar şi forme ale pseudocarstului, mai ales
la baza versanţilor (formate în depozitele tortoniene).
Altitudinea maximă se înregistrează spre limita estică – 505 m (Dealul
Ascuţit), iar cea minimă spre limita sudică – 352 m (la confluenţa pâraielor
Valea Caldă Mare cu Fâneaţa Vacilor), altitudinea medie fiind de circa 428 m,
cu o desfăşurare mai largă a acestui ecart în partea mediană-superioară a
versanţilor, mult deasupra vetrei gospodăriilor. Fundamentul reliefului este
format în zona de sinclinal al Văii Calde Mari din depozite ale Tortonianului
(calcare, gipsuri, tufuri, gresii, sare), iar în zona de anticlinal al
versanţilor din depozite ale Buglovianului (gresii şi argile carbonatice
nisipoase), iar periferic, spre extremitatea sudică (zona de subsidenţă a
acumulării Fâneaţa Vacilor I şi în aval), apar depozite ale ale etajului
Holocen Superior (pietrişuri, nisipuri). Ca şi unitate de relief, hotarul Valea
Caldă Mare este încadrat în Câmpia Transilvaniei (Dealurile Aiton-Viişoara).
Din punct de vedere hidrografic, hotarul Valea Caldă Mare este drenat de
Valea Caldă Mare, cu afluenţii săi care vin din dreapta (Cheiţa, Valea Caldă Mică,
Rugul), care apoi este colectat de Fâneaţa Vacilor. Pe râul Valea Caldă Mare,
pe raza acestui hotar, au fost amenajate lacuri de acumulare de tip iaz, cu rol
de atenuare a undelor de viitură, dar utilizate în trecut şi în scop piscicol –
Tăul Ceanului, Beclenel, Beclean, Fâneaţa Vacilor I, majoritatea fiind în
prezent aproape înmlăştinite sau secate.
Vegetaţia locului este specifică pajiştilor secundare cu tufărişuri, în
mare parte astăzi exploatate sub forma de terenuri arabile (datorită unor pante
relativ line), pe versanţii mai înclinaţi, unde se instalează şi alunecările de
teren s-au păstrat păşunile iniţiale. În lungul Văii Calde Mari, mai ales în
fostele incinte lacustre, se instalează o vegetaţie hidrofilă.
Economia locală de bazează îndeosebi pe cultivarea păioaselor şi a
porumbului, dar şi pe creşterea animalelor (ovine, bovine, caprine).
Câteva poze realizate aici la
data de 26 iulie 2013:
Fig. 2 - Extremitatea nordică a hotarului Valea Caldă Mare - municipiul Turda
Fig. 3 - Versanţii vestici ai Dealului Ascuţit, hotarulValea Caldă Mare - municipiul Turda
Fig. 4 - Stână în nucleul nordic al hotarului Valea Caldă Mare - municipiul Turda
Fig. 5 - Barajul acumulării Tăul Ceanului, hotarul Valea Caldă Mare - municipiul Turda
Fig. 6 - Acumularea Fâneaţa Vacilor I, hotarul Valea Caldă Mare - municipiul Turda
Fig. 7 - Cultură de păioase pe versanţii vestici ai Dealului Căpreşti, hotar Valea Caldă Mare - municipiul Turda
Fig. 8 - Raţă leşească, la acumularea Fâneaţa Vacilor I, hotarul Valea Caldă Mare - municipiul Turda
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu